Category: Noutăți

Incasarile si platile in numerar realizate de persoanele fizice autorizate vor fi plafonate din 9 mai, dupa cum prevede un act normativ recent publicat in Monitorul Oficial. In prezent, limitarea platilor in numerar se aplica doar firmelor, insa din luna mai aceasta va fi extinsa si asupra PFA si a altor contribuabili.

Legea nr. 70/2015 va limita din 9 mai platile si incasarile in numerar efectuate de firme, insa plafoanele prevazute de actul normativ nu vor fi valabile doar pentru persoanele juridice, ci se vor aplica si persoanelor fizice autorizate, precum si altor categorii de contribuabili. Mai exact, este vorba despre:

• persoane fizice autorizate,
• intreprinderi individuale,
• intreprinderi familiale,
• liber profesionisti,
• persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent,
• asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica.

Incasarile si platile in numerar intre PFA, limitate la 5.000 lei/zi

PFA vor putea incasa sume de bani in numerar de la o alta persoana fizica autorizata sau de la o intreprindere individuala, intreprindere familiala, firma in limita a 5.000 lei/zi/persoana.

De asemenea, PFA vor putea efectua plati in numerar catre o alta PFA, intreprindere individuala, intreprindere familiala, firma in limita a 5.000 lei/zi/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

In acelasi timp, platile din avansuri spre decontare se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoana care a primit avansuri spre decontare.

Noile reglementari care vor intra in vigoare pe 9 mai vor interzice incasarile si platile fragmentate, in anumite conditii.

Astfel, incasarile fragmentate in numerar de la beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei vor fi interzise. Practic, daca PFA vor avea de incasat o factura cu o valoarea mai mare de 5.000 lei, acestea nu vor avea voie sa fractioneze suma de incasat in mai multe transe astfel incat sa evite plafonul stabilit de Legea nr. 70/2015.

In plus, PFA nu vor putea sa fragmenteze facturile pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, acest lucru fiind interzis de noile dispozitii.

Totodata, nici platile fragmentate nu vor fi acceptate din 9 mai, in anumite situatii. Concret, vor fi interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei. Cu alte cuvinte, daca PFA vor avea de platit o factura a carei valoare depaseste plafonul de 5.000 lei, ele nu vor putea sa fractioneze suma de plata in mai multe transe, acest lucru fiind interzis.

Totusi, actul normativ stabileste ca PFA vor putea achita facturile cu valori mai mari de 5.000 lei, catre furnizorii de bunuri si servicii, astfel: 5.000 lei in numerar, iar suma care depaseste acest plafon va putea fi platita numai prin instrumente de plata fara numerar, adica prin banca.

Plafonul pentru operatiunile intre PFA si persoane fizice va fi de 10.000 lei/zi

Conform regulilor care se vor aplica din 9 mai, PFA vor putea sa efectueze incasari in numerar de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum si contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana.

In plus, persoanelor fizice autorizate le va fi interzis sa efectueze incasari fragmentate de la persoanele fizice pentru operatiunile de mai sus, daca acestea au o valoare mai mare de 10.000 lei. De asemenea, va fi interzisa si fragmentarea tranzactiilor reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Prevederile mentionate anterior nu se vor aplica pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate cu plata in rate, in conditiile in care intre PFA si persoanele fizice sunt incheiate contracte de vanzare-cumparare cu plata in rate, conform legii.

In ceea ce priveste operatiunile de plati in numerar, reprezentand contravaloarea unor achizitii de bunuri sau a unor prestari de servicii, dividende, cesiuni de creante sau alte drepturi si restituiri de imprumuturi sau alte finantari, efectuate de persoanele fizice autorizate catre persoane fizice, nu vor depasi plafonul zilnic de 10.000 lei catre o persoana. Vor fi interzise platile fragmentate in numerar catre o persoana, pentru tranzactiile mai mari de 10.000 lei.

Cum se vor restitui banii pentru facturile stornate mai mari de 5.000 lei?

In cazul PFA, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate si/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuata astfel: 5.000 lei in numerar, iar sumele care depasesc acest plafon vor putea fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar.

In cazul returnarii de bunuri de catre persoanele fizice si, respectiv, neprestarii de servicii catre persoanele fizice, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuata in numerar in limita a 10.000 lei, sumele care depasesc acest plafon putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar.

Prin exceptie, in cazul in care, la data restituirii, persoanele fizice declara pe propria raspundere ca nu mai detin cont bancar, restituirea se va realiza integral in numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituita.

Efectele noilor reguli se vor resimti cel mai mult asupra PFA

Noile reguli vor avea un impact semnificativ asupra firmelor mici si mijlocii, din orasele mici sau din zonele rurale unde oamenii folosesc in principal numerarul, au declarat recent pentru AvocatNet.ro consultantii din domeniul fiscal. Totusi, efectele se vor resimiti mai ales asupra celor care in prezent nu trebuie sa-si incadreze platile sau incasarile in numerar in plafoanele zilnice, adica asupra PFA.

In prezent doar firmele efectueaza incasari si plati in numerar in anumite limite (prevazute de OG nr. 15/1996), nu si PFA. Din 9 mai, cand va intra in vigoare Legea nr. 70/ 2015 ce va inlocui OG nr. 15/1996, se vor aplica noi plafoane, acestea fiind extinse si asupra operatiunilor efectuate de PFA, II, IF, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica.

Astfel, cel mai dificil va fi pentru toti ceilalti agenti economici (de exemplu, PFA) care in prezent nu trebuie sa-si incadreze platile sau incasarile in numerar in plafoanele zilnice aplicabile doar tranzactiilor intre persoanele juridice, a declarat recent pentru AvocatNet.ro Ioana Cartite, Senior Tax Consultant Biris Goran.

In ceea ce priveste posibilitatea ca bancile sa mareasca comisioanele bancare, ca urmare a faptului ca tranzactiile se vor realiza prin banca, specialistul ne-a explicat ca avand in vedere ca volumul tranzactiilor va creste, nivelul comisioanelor ar trebui sa ramana acelasi, intrucat acestea sunt percepute pentru fiecare tranzactie (deci veniturile bancilor vor creste oricum, intrucat vor gestiona un numar mult mai mare de conturi si de tranzactii).

Mai mult decat atat, in opinia specialistului Biris Goran, noile prevederi ar aduce o piata noua bancilor. Aceasta ar fi formata din PFA-uri, intreprinderi familiale, intreprinderi individuale, liber profesionisti, persoane care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica, entitati care ar deveni obligate sa respecte plafonarea platilor in numerar. In acest sens, bancile s-ar putea gandi chiar la dezvoltarea unor produse specifice noii piete, care sa se plieze exact pe necesitatile acestora si care sa le ofere un raport calitate – pret optim (astfel de produse ar trebui sa fie gandite similar celor deja dezvoltate pentru IMM-uri, etc.), a adaugat Ioana Cartite.

In acest fel, bancile isi pot atrage potentialii clienti, intrucat interesul lor va fi nu acela de a percepe comisioane cat mai mari, ci de a atrage noi clienti, pe care sa-i fidelizeze prin produsele oferite si cu care sa poata astfel dezvolta o relatie de lunga durata, a mai spus aceeasi sursa.

Cu ce amenzi vor fi sanctionate PFA care vor incalca limitele pentru tranzactiile in numerar?

Persoanele fizice care nu vor respecta limitele impuse de Legea nr. 70/2015 pentru incasarile si platile in numerar vor fi sanctionate cu amenzi.

Concret, acestea ar putea primi o amenda de 10% din suma incasata/platita care depaseste plafonul stabilit de actul normativ pentru fiecare tip de operatiune, dar nu mai putin de 100 lei, pentru urmatoarele fapte considerate contraventii:

• nerespectarea plafoanelor pentru platile si incasarile fragmentate;
• nerespectarea plafoanelor aferente operatiunilor cu facturi stornate;
• nerespectarea plafoanelor valabile pentru tranzactiile efectuate cu persoane fizice.

Persoanelor fizice autorizate le va fi interzis sa acorde orice avantaje clientilor pentru efectuarea de plati in numerar. Cele care nu vor respecta aceasta obligatie vor fi sanctionate cu amenda de la 3.000 la 4.500 lei.

Articol preluat de pe http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40400/Din-9-mai-PFA-vor-trebui-sa-efectueze-plati-si-incasari-in-numerar-in-limita-unor-plafoane-fixe.html

Legea care limiteaza incasarile si platile in numerar efectuate de firme a fost publicata astazi in Monitorul Oficial si va intra in vigoare pe 9 mai. Astfel, incepand cu aceasta data societatile vor putea sa realizeze tranzactii in numerar doar in limitele stabilite prin noile dispozitii. In plus, va fi aplicat un plafon si pentru operatiunile in numerar efectuate intre persoane fizice.

Legea nr. 70/2015, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015 si care se va aplica din 9 mai, plafoneaza tranzactiile in numerar efectuate atat de firme, cat si de persoanele fizice.

Noile dispozitii stabilesc ca operatiunile de incasari si plati efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica de la/catre oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plata fara numerar.

Totusi, acesti contribuabili vor putea efectua si tranzactii in numerar, insa doar in limitele prevazute de Legea nr. 70/2015.

Noile reguli se vor aplica si operatiunilor de incasari si plati in valuta efectuate pe teritoriul Romaniei. Incadrarea in noile plafoane se va efectua in functie de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunilor de incasari sau plati.

Firmele vor efectua tranzactii in numerar in limita a 5.000 lei/zi

Incasarile in numerar de la operatorii economici se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana, iar platile in numerar catre firme se vor efectua in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi, se mentioneaza in legea care se va aplica din 9 mai.

In ceea ce priveste platile din avansuri spre decontare, acestea se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei stabilit pentru fiecare persoana care a primit avansuri spre decontare.

De asemenea, noile reglementari stabilesc limite si pentru operatiunile efectuate de magazinele de tipul cash and carry.

Mai exact, magazinele de tipul cash and carry vor putea incasa numerar de la firme, PFA, II etc in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana.

Acelasi plafon de 10.000 lei/zi va fi valabil si pentru platile catre magazinele de tipul cash and carry.

Noua legea va interzice incasarile fragmentate in numerar de la beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei, in cazul magazinelor de tip cash and carry, precum si fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv 10.000 de lei.

Nu doar incasarile fragmentate vor fi interzise, ci si platile fragmentate. Concret, in recentele dispozitii se mentioneaza ca nu vor fi permise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei, catre magazinele de tip cash and carry.

Totusi, firmele vor putea achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei, catre furnizorii de bunuri si servicii, respectiv de 10.000 de lei, catre magazinele de tip cash and carry, astfel: 5.000/10.000 de lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.

Operatiunile in numerar intre firme si persoane fizice, plafonate la 10.000 lei

Firmele vor putea incasa bani in numerar de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum si contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, doar in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana, se precizeaza in reglementarile vare vor intra in vigoare pe 9 mai.

Dispozitiile citate vor interzice incasarile fragmentate de la o persoana, pentru operatiunile de incasari in numerar mentionate anterior, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum si fragmentarea tranzactiilor reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu o valoare mai mare de 10.000 lei.

Atentie! Prevederile mentionate anterior nu se vor aplica in cazul livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care se vor efectua cu plata in rate, in conditiile in care intre firme si persoanele fizice sunt incheiate contracte de vanzare-cumpare cu plata in rate.

Totodata, firmele vor putea sa efectueze plati in numerar catre persoane fizice, reprezentand contravaloarea unor achizitii de bunuri sau a unor prestari de servicii, dividende, cesiuni de creante sau alte drepturi si restituiri de imprumuturi sau alte finantari, in limita sumei de 10.000 lei/zi catre o persoana. Platile fragmentate in numerar catre o persoana, pentru tranzactiile mai mari de 10.000 lei, sunt interzise.

Ce se va intampla cu facturile stornate, mai mari de 5.000 lei?

Legea nr. 70/2014 stabileste ca, in cazul firmelor, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate si/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei in cazul magazinelor de tip cash and carry, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuata astfel: 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite prin instrumente de plata fara numerar.

Totodata, in situatia in care persoanele fizice returneaza firmelor bunuri sau firmele nu au prestat servici catre acestea, restituirea sumelor aferente va fi efectuata in numerar in limita a 10.000 lei, sumele care depasesc acest plafon putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar.

Prin exceptie, in cazul in care, la data restituirii, persoanele fizice vor declara pe propria raspundere ca nu mai detin cont bancar, restituirea se va face integral in numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituita, scrie in noua lege.

50.000 de lei, plafonul pentru incasarile si platile in numerar intre persoane fizice

Pe langa limitele impuse tranzactiilor in numerar efectuate intre firme sau intre firme si persoane fizice, Legea nr. 70/2015 introduce si un plafon pentru operatiunile realizate intre persoane fizice.

Legislatia in vigoare nu prevede o limita pentru incasarile si platile in numerar efectuate de persoanele fizice, ci doar pentru firme, insa acestea din urma vor fi inlocuite cu cele din noile regulie.

Concret, operatiunile de incasari si plati in numerar intre persoanele fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestarii de servicii, precum si cele reprezentand acordarea/restituirea de imprumuturi, se vor efectua in limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzactie, se mentioneaza in noile prevederi.

Incasarile si platile fragmentate in numerar pentru tranzactiile mai mari de 50.000 lei, precum si fragmentarea unei tranzactii mai mari de 50.000 lei, vor fi interzise.

Atentie! Nerespectarea plafoanelor stabilite pentru incasarile si platile in numerar se va sanctiona cu amenda de 10% din suma incasata/platita care depaseste plafonul stabilit pentru fiecare tip de operatiune, dar nu mai putin de 100 de lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se va efectua de catre organele Ministerului Finantelor, ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si ale unitatilor sale subordonate.

Noile plafoane nu se vor aplica la plata taxelor, impozitelor sau diurnei 

Desi firmele vor trebui sa efectueze incasari si plati in numerar respectand anumite plafoane, totusi vor exista si o serie de operatiuni carora nu li se vor aplica aceste limite.

Conform documentul care va intra in vigoare pe 9 mai, limitarea plafoanelor in numerar nu se va aplica urmatoarelor operatiuni:

• depunerea de numerar in conturile deschise la banci, inclusiv in automatele de incasari in numerar;
• plata cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute;
• plata in numerar a impozitelor, taxelor, contributiilor, amenzilor si a altor obligatii datorate bugetului general consolidat al statului;
• retragerea de numerar din conturi deschise la banci pentru plata salariilor si a altor drepturi de personal;
• transferarea de sume prin intermediul institutiilor care presteaza servicii de plata autorizate de BNR sau autorizate in alt stat membru al Uniunii Europene si notificate catre BNR;
• depunerea de numerar in automate ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

Prevederile cuprinse Legea nr. 70/2015 nu se vor aplica contractelor incheiate inainte de 9 mai.

Totodata, la data intrarii in vigoare a legii, adica pe 9 mai, se abroga prevederile OG nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.

Articol preluat de pe http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37163/Din-9-mai-platile-si-incasarile-in-numerar-efectuate-de-firme-sau-persoane-fizice-vor-fi-limitate-Care-va-fi-plafonul-acceptat.html

In 11 martie 2015, Camera Deputatilor a aprobat legea referitoare la plafoanele privind platile in numerar. Vezi lege aici. Aceasta a fost aprobata de Parlament in 2 aprilie 2015, sub Legea 70/2015. Mai trebuie sa apara in Monitorul Oficial, data de la care in 30 de zile va intra efectiv in vigoare.

Ce prevede noua lege privind plafoanele la numerar?

Aceasta lege plafoneaza platile si incasarile in numerar atat pentru societatile comerciale cat si pentru PFA, II, IF, profesii liberale, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica. Toti acestia sunt denumiti generic operatori economici.

Intre operatorii economici se pot efectua incasari si plati in urmatoarele conditii:

– incasari de la operatori economice, in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana;
– incasari efectuate de magazinele de tip cash and carry de la operatorii economici, in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana;
– plati catre operatorii economici, in limita unui plafon de 5.000 lei catre o persoana, dar nu mai multe de 10.000 lei/zi;
– plati  catre magazinele de tip cash and carry in limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
– plati din avansuri spre decontare, in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoana care a primit avansuri spre decontare.

Legea 70/2015 mai stabileste urmatoarele conditii pentru persoanele fizice care nu sunt organizate sub forma PFA, II, etc.:

– operatiunile de incasare in numerar de la persoane fizice (atentie, nu PFA) de catre operatorii economici, sunt limitate la 10.000 lei/persoana;
– operatiunile de incasari si plati intre persoane fizice (atentie, nu PFA) efectuate ca urmare a transferului de proprietate, prestarii de servicii, acordarea/primirea de imprumuturi, se pot efectua in limita unui plafon de 50.000 lei/tranzactie.

Celor care depasesc plafoanele, li se aplica o amenda in cuantum de 10% din sumele platite/incasate care depasesc plafoanele.

Articol preluat de pe http://ateliercontabilitate.ro/plafoanele-privind-platile-in-numerar-pentru-firme-pfa-si-persoane-fizice/

Marți, 7 aprilie 2015, Guvernul a decis în ședința de guvern aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică. Măsura se va aplica de la 1 iunie 2015.

Reducerea anticipata a TVA la alimente – 9%, de la 1 iunie 2015:

• Se reduce TVA la TOATE alimentele, fara diferentieri (pentru simplificarea aplicarii)
• Se reduce TVA si la bauturile nealcoolice
• Se reduce TVA si la serviciile de alimentatie publica

Potrivit prezentarii susținute de prim-ministrul Victor Ponta, motivele reducerii anticipate a TVA la alimente sunt:

• -Masura este sustenabila (cost estimat de 5 mld RON pe an; din care 3,3 mld RON au fost deja incasati suplimentar pe primul trimestru)
• -Masura este usor de administrat, prin aplicarea ei generala la toate alimentele si bauturile nealcoolice, precum si serviciile de alimentatie publica
• -Ponderea cheltuielilor cu alimente in veniturile populatiei – cea mai mare din UE (conform date slide urmator)
• -Reducerea evaziunii in domeniu (in prezent, evaziunea la alimente este una din cele mai mari din Romania), cresterea competitiei
• -Siguranta alimentara, productie si consum intern
• -Locuri de munca fiscalizate in agricultura, industria agroalimentara si alimentatia publica

PREZENTARE DECIZIE GUVERN

Potrivit informării de presă publicate pe gov.ro, Guvernul a aprobat o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (textul nu a fost publicat).

În România, ponderea cheltuielilor cu alimente in veniturile populatiei este de 32%, cea mai ridicată dintre statele UE, media fiind de 28%.

Cota media de TVA va ajunge la 17,5%, potrivit prim-ministrului. Declarații susținute de premierul Victor Ponta, la începutul ședinței de guvern.

Articol preluat de pe http://codfiscal.net/43075/guvern-cota-redusa-de-tva-la-toate-alimentele-la-bauturile-nealcoolice-si-la-restaurante-patiserii-covigrarii

Pe lângă deja celebrele reduceri de taxe anunţate de autorităţi, proiectele Codului fiscal şi al Codului de procedură fiscală prevăd multe alte modificări care vor influenţa activitatea companiilor în anii următori. Cele două legi sunt pe circuitul de avizare, urmând să fie aprobate de executiv şi trimise Parlamentului, până la sfârşitul lunii martie

Impozitul pe profit

Companiile străine care au conducerea efectivă în România vor plăti impozitul pe profit în România. Prin urmare, companiile offshore care efectuează servicii către companii românești riscă impozitarea în România în situația în care conducerea efectivă este realizată din România. Sunt vizate, astfel, companiile care recurg la optimizarea fiscală agresivă.

Impozitul pe microîntreprinderi

Sistemul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor va avea cote diferenţiate în funcţie de numărul de angajaţi. Impozitul prevăzut este de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi angajaţi, inclusiv, 3% pentru cele cu un angajat şi 3% plus 1.530 lei pentru cele fără angajaţi. Totodată, proiectul arată că angajatul este persoana salariată cu normă întreagă.Microîntreprinderile nou înfiinţate ar urma să fie impozitate cu 1% în primii doi ani de activitate. Microîntreprinderile care nu mai îndeplinesc conditiile vor plăti impozit pe profit din trimestrul în care nu le mai îndeplinesc, şi nu de la începutul anului aşa cum e în prezent.

Impozitul pe venit și contribuții sociale

Va fi introdusă contribuția de asigurări sociale (CAS) de 10,5% pentru toate veniturile din activități independente. Suplimentar, va exista opţiunea de plată a contribuției angajatorului de 15,3%. Persoanele care vor plăti doar contribuţia individuală vor avea stagiul de cotizare de o treime, deși valoarea contribuției lor în total contribuții pentru pensie va fi de peste 40%. Contribuţia de sănătate (CASS)  nu mai este deductibilă la determinarea impozitului pe venit ceea ce va însemna o creștere reală a impozitului de la 16% la 16,88%. Toate modificările vor determina o creștere a impozitării persoanelor fizice autorizate de la circa 26% la venit net, la circa 43,5%. Bază de calcul pentru CAS și CASS va fi plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie lunare, fiind astfel avantajate persoanele care realizează venituri mai mari de cca. 145.000 lei pe an.

Venituri din salarii

Deducerea persoanlă de bază va creşte cu 50 de lei pentru salariaţii care au întreţinere una, două sau trei persoane şi cu 150 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Deducerile personale sunt la acelaşi nivel de zece ani.

Venituri din dividende

Pentru veniturile din dividende și din investiții va fi introdusă obligația plătii CASS de 5,5% indiferent de natura veniturilor – din salarii, veniturile din activități independente, venituri din chirii și alte venituri – şi va fi plafonată la cinci salarii medii.  Până acum, dacă exista un contract de muncă, nu se plătea CASS la dividende.

Venituri din chirii

CASS nu se va mai fi deductibilă la determinarea impozitului pe venit. Totodată, va fi majorată cota de cheltuieli forfetare care pot fi deduse la calcularea impozitului de la 25% la 40%, fiind astfel diminuat impozitul pe venit datorat. Totuși, din cauza nededucerii CASS, impozitarea finală a veniturilor din chirii va scădea de la circa 20% la circa 18% la venitul net.

TVA

Se va aplica taxarea inversă și la transferul de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel.

Impozite și taxe locale

Se va schimba subiectul impozitării. Impozitul se va aplica în funcţie destinaţia clădirii (rezidenţială sau nerezidenţială) în loc de persoană (juridică sau fizică).

Prin urmare, cota va fi între 0,08% şi 0,2% pentru clădiri rezidenţiale şi  între 0,2% şi 1,3% pentru cele nerezidenţiale. Acum, locuinţele sunt impozitate cu 0,1% ceea ce înseamnă că, de anul viitor, autoritățile locale vor putea reduce taxa cu până la 20%  sau o pot majora cu până la 100%.

În schimb, clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice se vor impozita mai puțin decât în prezent, când cota este între 0,25% şi 1,5%

Va fi eliminată supraimpozitarea celei de-a doua locuinţe şi a următoarelor, precum şi a locuinţelor care depăşesc 150 mp.

Cotele de impozit pe teren vor avea limita minimă cu 20% sub cea actuală, iar limita maximă dublă faţă de cea actuală.

Impozitul pe teren se va calcula și asupra terenului de sub clădiri. În prezent, aceste suprafeţe sunt scutite.

Consiliile locale vor avea posibilitatea să majoreze cu până la 500% impozitele pentru clădiri neîngrijite, terenul ocupat de clădiri în proporție de mai puțin de 20%, teren agricol nelucrat doi ani consecutiv.

Codul de procedură fiscală

Principala noutate este introducerea unei penalităţi de nedeclarare sau subdeclarare a obligaţiilor fiscale. Penalitatea va fi de 5% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control nu depăşeşte 25% din valoarea taxei declarate şi 25% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control depăşeşte 25% din valoarea taxei declarate.

Penalitatea va fi plafonată la 1.000.000 lei. Limita nu se va aplica dacă sumele nedeclarate sunt rezultate din săvârşirea unor fapte de evaziune fiscală, situaţie în care penalitatea este de 100%.

Pe de altă parte, penalitatea se va reduce cu 75% dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie se sting prin plată sau compensare până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală sau sunt eşalonate la plată, în condiţiile legii.

Penalitatea riscă să genereze abuzuri în practică din două motive: interpretarea legislaţiei fiscale şi lipsa de procedurizare din timpul controalelor fiscale.

Totodată, dobânda de întârziere a obligațiilor fiscale urmează să scadă la 0,02%, pe zi față de 0,03% în prezent, însemnând un nivel anual de 7,3% la care se adaugă și penalitățile de întârziere de 7,3% anual, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6%.

Cumulate, penalitatea de nedeclarare şi accesoriile vor însemna o supraimpozitare de până la circa 40% pe an.

Material realizat cu sprijinul specialiştilor Contexpert

Ce taxe ar urma să scadă în 2016

Potrivit proiectului, TVA şi accizele ar urma să scadă în 2016, însă autorităţile au anunţat că reducerea va avea loc pe parcursul lui 2015 pentru a preveni sincope în consum.

TVA standard este redusă de la 24% la 20%

TVA la carne, legume și fructe scade de la 24% la 9%

Accizele la carburanți sunt diminuate cu 16-20%

Impozitul pe dividende  este eliminat

Impozitul pe construcţii speciale este eliminat

Articol preluat de pe http://www.capital.ro/schimbari-majore-in-impozitare-inventarul-propunerilor-din-noul-cod-fiscal.html

Te-ai hotarat sa devii antreprenor si sa dechizi un restaurant sau un coafor. Ai inchiriat spatiul, ai infiintat un SRL si ai deschis contul la banca. Ai, deja, posibilitatea de a emite facturi. Ce-ti mai trebuie pentru a functiona legal?  

Punerea in totala legalitate a unei firme nou infiintate in domeniile alimentatiei publice sau intretinerii corporale este o operatiune complexa, care depinde in mare masura de specificul si dimensiunile afacerii respective.  Pentru a functiona legal, o firma care presteaza una dintre activitatile analizate are de intreprins intre doua si sapte demersuri specializate. Mai putin cunoscut este faptul ca, in cazul autorizatiilor de functionare eliberate de primariile locale, amplasarea afacerii pe raza unei primarii, sau a alteia, influenteaza lista documentelor necesare in dosarul de autorizare. Pentru relevanta, comparam conditiile impuse de fiecare primarie de sector din Bucuresti, precum si cele emise de doua primarii din judetul Ilfov, respectiv cele din Voluntari si Popesti Leordeni.

Cateva clarificari de inceput

In acceptiunea autoritatilor locale, activitatile de alimentatie publica se limiteaza, in mod strict, la activitati de bar si activitati de restaurant. Toate celelalte sunt activitati comerciale.

In acceptiunea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, precum si in cea a Ministerului Sanatatii (prin Directiile de Sanatate Publica) domeniul alimentatiei publice include, fara exceptie, toata gama de activitati comerciale, incepand cu cel mai mic magazin alimentar, macelarie sau carmangerie de cartier, cofetarie ori patiserie, firma de catering,  pana la cele mai exclusiviste restaurante. Toate se supun legislatiei privind siguranta alimentara.

Barurile, atat timp cat se limiteaza la servirea bauturilor (conform codificarii CAEN), nu necesita autorizare sanitara veterinara (emisa de DSVSA) si vor fi controlate doar de catre DSP-ul local.

In acelasi timp, intretinerea corporala include sali de fitness, saloane de wellness, centre spa, chiar si saloane de tatuaj. Toate stau, practic, sub aceeasi umbrela, iar autoritatea care supervizeaza activitatile de intretinere corporala si servicii de infrumusetare este Directia de Sanatate Publica competenta teritorial.

Criterii diferite pentru eliberarea autorizatiei de functionare dependent de primaria la care firma este arondata

Maxima “cate bordeie atatea obiceie ” se aplica chiar la nivelul consiliilor locale, fara exagerare. Acest aspect este relevant in Bucuresti unde, in ciuda faptului ca discutam de acelasi oras, criteriile de acordare a autorizatiei de functionare pentru alimentatie publica si intretinere corporala difera de la o primarie de sector la cealalta.

Asta se intampla intrucat, dincolo de legislatia nationala, consiliile locale adopta o serie de normative si reglementari aplicabile pe raza administrativ teritoriala respectiva. De aici izvorasc o serie de diferente in procedura de emitere a diverselor autorizatii de functionare, precum si referitoare la cuantumul taxelor percepute in acest scop de catre primarii.

Comparatie intre demersurile de autorizare la primariile de sector a unui SRL nou infiintat in Bucuresti

Elemente comune,  specifice autorizatiei de functionare in domeniul alimentatiei publice

In domeniul alimentatiei publice autorizatiile de functionare sunt obligatorii, fara exceptie, indiferent de localizarea afacerii pe harta capitalei. Astfel, fie ca se infiinteaza in sectorul 1 sau 6, orice firma nou infiintata, care desfasoara activitati in acest domeniu trebuie sa obtina autorizatia.

• Un element comun este cuantumul taxei de autorizare anuala de 3000 lei/an calendaristic care este obligatorie. Astfel, unitatea de alimentatie publica plateste 3000 lei chiar daca functioneaza o singura zi la finalul anului.

Deosebirile apar in ceea ce priveste momentul platii, la depunere documentatiei sau ridicarea autorizatiei, dupa cum vom detalia in continuare.

• O alta similitudine se observa in obtinerea autorizatiilor de functionare a teraselor amplasate pe domeniul public. In toate cele sase sectoare din Bucuresti, obtinerea unei astfel de avizari implica o documentatie separata, complexa. In capitala, un prim demers necesar este incheierea unui contract de inchiriere cu Administratia Domeniului Public local. Chiria de 1 leu/ mp/ zi se aplica la nivelul tuturor celor sase sectoare bucurestene.

• In mod uzual, in toate cele sase sectoare, in dosarul de autorizare va fi necesar acordul vecinilor directi si/sau al asociatiilor de proprietari, demonstrat prin semnaturi.

• De asemenea, veti avea nevoie sa faceti dovada incheierii unui contract de prestari servicii salubrizare. Diferente intre sectoare constau in posibilitatea de a alege potentiali furnizori in domeniul salubrizarii, sau impunerea unui anumit furnizor, cum se intampla in cazul sectorului 1.

Deosebiri in demersurile de autorizare pentru functionare in domeniul alimentatiei publice in Bucuresti

Dupa cum am mentionat anterior, exista o serie de diferentieri birocratice chiar la nivelul Bucurestiului, intre cele sase sectoare. Acestea pornesc de la taxe, documente si ajung la modul de lucru cu publicul.

• Plata taxei anuale de autorizare in cuantum de 3000 lei. Primaria Sectorului 1  este singura care solicita plata taxei la ridicarea autorizarii. Restul primariilor de sector, 2-6, conditioneaza depunerea dosarului de autorizare de plata taxei.

• Certificat fiscal DITL trebuie inclus in dosar, daca se solicita autorizarea pe raza sectorului 3 sau a sectorului 4. Aceasta trebuie sa dovedesca faptul ca firma, chiar si nou infiintata, nu are datorii fata de Primaria respectiva. Obtinerea certificatului este un demers obligatoriu, chiar daca nu aveti sediul, alt punct de lucru sau bunuri mobile si imobile inregistrate pe rolul acestei primarii. Celelalte primarii ce fac obiectul prezentei analize nu au o reglementare similara.

• Terasele amplasate pe domeniul privat. Pentru autorizarea functionarii unei terase, fie ea amplasata si pe domeniul privat, Primaria Sectorului 1 impune parcurgerea unei proceduri de autorizare distincte si, implicit, un dosar separat, plus plata unei taxe. Aceasta procedura nu se aplica in restul sectoarelor.

• Spatiile in care se desfasoara activitatea restaurant sau bar. Majoritatea primariilor va vor solicita ca spatiul sa aiba destinatie de alimentatie publica, sau macar cea de spatiu comercial.

• Contractele de salubrizare – in timp ce majoritatea primariilor accepta un contract incheiat cu oricare dintre firmele ce detin licenta legala de functionare pe raza municipiului Bucuresti, Primaria Sectorului 1 impune un contract semnat in mod exclusiv cu compania de salubrizare agreata pe plan local. Primaria Sectorului 5, suplimentar, solicita o copie a contractului incheiat cu o societate comerciala, care presteaza servicii de deratizare, dezinsectie, dezinfectie (DDD).

• Relatia cu publicul. Merita remarcate Centrele de Relatii cu Publicul din sectoarele 1 si 2 si chiar 6, unde activitatea este transparenta, bine organizata si eficienta.

La polul opus se afla Primaria sectorului 3 unde procedurile decurg foarte lent, iar relatia cu publicul este anevoiasa. Nu exista un centru adecvat pentru relatii cu publicul, iar pentru a depune un dosar de autorizare trebuie sa mergeti in str. Lucretiu Patrascanu, nr. 3-5 si sa nu aveti asteptari prea mari in ce priveste solicitudinea functionarilor de aici, insa, pentru demersuri la Urbanism, trebuie sa va inarmati cu rabdare pe la usile birourilor din str. Parfumului, nr. 2-4.

• Pentru alte activitati, cum ar fi cele de catering sau comert cu produse alimentare, primariile sectoarelor 3, 4, 5, sau 6 elibereaza autorizatii de functionare cu plata unei taxe de 69 Lei/ an. In sectoarele 1 si 2 nu sunt necesare demersuri de autorizare decat pentru baruri si restaurante.

Infrumusetare si intretinere corporala

Diferente intre dosarele pentru autorizatia de functionare eliberate de primariile din Bucuresti pentru firme de profil

• Obligativitatea obtinerii autorizatiei de functionare. Antreprenorii care isi infiinteaza o afacere in acest domeniu in sectoarele 1 si 2 nu au nevoie de autorizatie. Pe de alta parte, acestea sunt obligatorii in sectoarele 3-6.

• Certificat fiscal DITL. Primariile sectoarelor 3 si 4 impun obtinerea unui certificat care demonstreaza ca societatea nu inregistreaza datorii la primarie.

• Taxa de autorizare, pentru sectoarele unde este nevoie de autorizare (3-6), este de 69 lei.

• Spatiul in care se desfasoara activitatea. In general intreprinzatorul trebuie sa faca dovada ca spatiul are destinatie comerciala sau sa obtina  acordul  vecinilor, dovedit prin semnaturile  acestora, insa primariile au o atitudine mai permisiva fata de afacerile de dimensiuni mai mici, ceea ce este oarecum normal.

Diferente in demersurile obtinerii autorizatiei de functionare in Voluntari si Popesti Leordeni

Pentru ilustrare am ales doua orase in continua dezvoltare, dar care au politici diferite de autorizare.

Pentru autorizarea unei noi afaceri in alimentatia publica, in ambele localitati autorizatia de functionare este o cerinta obligatorie. Pe de o parte, este exemplul Primariei Popesti Leordeni unde demersul de autorizare este simplificat. La polul opus se afla Primaria Voluntari care, pentru autorizare, solicita o lista larga de documente, mai ampla decat in cazul primariilor de sector din Bucuresti.

O alta deosebire se vede la nivelul darilor de plata. In timp ce taxa de autorizare a unei afaceri in domeniul alimentatiei publice in Popesti Leordeni este 700 lei, in Voluntari taxa aferenta este de 3000 lei, plus o taxa raportata la suprafata unitatii.

Aceasta analiza se limiteaza la autorizatia de functionare eliberata de primarii, dar societatile comerciale din domeniile analizate trebuie sa aiba in vedere si relatiile cu alte institutii, care le supervizeaza activitatea, cum ar fi Directia Santiar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor – DSVSA, la care firmele, ce desfasoara activitati de alimentatie publica, trebuie sa depuna dosare de autorizare, precum si Directia de Sanatate Publica – DSP, care va controla atat activitatea firmelor din domeniul alimentar, cat si activitatea firmelor ce desfasoara activitati de intretinere corporala si infrumusetare si care primeste informari in timp real chiar de la Registrul Comertului, prin transmiterea Certificatului Constatator emis la infiintarea unei noi firme, sau a unui punct de lucru pe raza sa de competenta.

De asemenea, trebuie sa stiti ca unitatile de alimentatie publica cu o capacitate totala mai mare de 100 locuri pentru clienti sunt obligate sa faca demersuri de autorizare la Autoritatea de Protectia Mediului competenta teritorial. Amenzile pe care le risca agentii economici, care ignora prevederile legale in domeniu, sunt descurajant de mari.

Articol preluat de pe http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40297/Functionarea-legala-a-unui-firme-nou-infiintate-Cum-iti-autorizezi-un-restaurant-sau-un-coafor.html